GHID DE ORIENTARE PENTRU CETĂŢENI
ASISTENŢA JURIDICĂ ŞI REPREZENTAREA
A. În materie civilă şi comercială
În marea majoritate a cazurilor persoana fizică şi juridică, parte în procesul civil, nu e obligată să se prezinte în faţa instanței personal, ci poate fi reprezentată.
Prin reprezentanți se înțeleg persoanele împuternicite să îndeplinească în cadrul unui proces acte procesuale în numele şi în interesul părţilor care nu doresc sau nu pot să se prezinte la chemarea organelor judiciare.
Cine poate reprezenta părţile în procesul civil sau comercial?
Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoana fizică şi juridică în faţa tuturor instanțelor. Între parte şi avocat se va încheia un contract de asistenţă juridică ce prevede în mod expres împuternicirile pe care clientul le conferă avocatului; acesta se va legitima în faţa instanței cu împuternicire avocaţială.
Raporturile avocat-client
- Avocatul este confidentul clientului - partea prezintă avocatului starea de fapt, apărările, îi încredințează acte etc. Toate acestea au un caracter confidențial, avocatul fiind obligat să păstreze secretul profesional.
- Avocatul este sfătuitorul clientului - el va prezenta părții opinia sa cu privire la natura şi caracterizarea juridică a faptelor prezentate, calea de urmat şi şansele de reuşită. Toate acestea trebuie să fie făcute cu obiectivism şi să aibă o bază reală.
- Avocatul este apărătorul clientului - în funcţie de situaţia concretă, acesta va redacta actele de procedură necesare, va propune probe, va ridica excepţii.
Mandatarul neavocat poate reprezenta o parte dacă are procură scrisă sub semnătură legalizată sau dacă acest drept i-a fost dat de parte în faţa instanţei, în cursul şedinţei de judecată. De asemenea, în cererea de chemare în judecată trebuie să se arate că cel care o introduce are calitatea de reprezentant.
Procura trebuie să prevadă expres că se referă la reprezentarea în faţa instanţei.
Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în instanţă numai dacă acest lucru e prevăzut expres în procură. În acest caz, mandatul se consideră dat pentru toate actele judecăţii. Totuşi, pentru actele procesuale de dispoziţie (de ex., renunţarea la judecată, tranzacţie), este nevoie de o procură specială.
Cu toate acestea, mandatarul care nu este avocat nu va putea pune conc1uzii decât prin avocat. Excepţie fac licenţiaţii în drept care îşi reprezintă, în cursul judecăţii, rudele sau mandatarul care reprezintă pe soţ sau o rudă până la gradul IV.
B. În materie penală
Partea vătămată, partea civilă şi partea responsabi1ă civilmente pot fi reprezentate în orice fază a procesului penal, reprezentantul acestora având dreptul de a formula cereri, întrebări, de a asista la efectuarea unor acte de urmărire pena1ă, de a propune probe, de a ridica excepţii şi de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor instanţei.
În ce-l priveşte pe învinuit sau inculpat, legea prevede că poate fi reprezentat de un mandatar:
în faza de urmărire penală - doar la efectuarea anumitor acte (percheziţii, cercetări la faţa locu1ui, autopsii), la celelalte fiind nevoie de prezenţa personală a acestuia sau de un mandat special (de ex., în cazul împăcării);
- în faţa judecăţii - atât la judecata în prima instanţă cât şi în căile de atac.
Avocatul, în calitatea sa de apărător al părţii, poate participa în procesu1 penal în două modalităţi:
- prin desemnarea sa de către parte, aceasta având posibilitatea de a-şi alege un avocat care să-i susţină interesele;
- prin desemnarea din oficiu de către organul judiciar competent; astfe1, legea prevede anumite cazuri în care asistenţa juridică este obligatorie pentru învinuit sau inculpat. În aceste situaţii, dacă acesta nu şi-a ales apărător, se vor lua măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.
Asistența juridică este obligatorie atunci când:
- învinuitul sau inculpatul este:
- minor;
- militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ;
- internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ;
- arestat, chiar în altă cauză;
- în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani sau când instanţa apreciază că inculpatul nu şi-ar putea formula singur apărarea (doar în faza judecăţii).
Avocatul va exercita drepturile procesuale ale părţii pe care o apără, putând lua legătura cu aceasta în mod nelimitat. În mod excepţional, inculpatului arestat îi poate fi interzis dreptul de a lua contact cu apărătorul său, dar doar pentru motive întemeiate şi pentru o perioada limitată. Avocatul are dreptu1 de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală, de a lua la cunoştinţă despre starea dosarului, de a formula cereri, de a ridica excepţii, de a pune concluzii şi de a exercita căile legale de atac împotriva hotărârilor.
Indiferent de faza procesului penal, apărătorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure părţii asistenţă juridică; în cazul nerespectării acestei obligaţii, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocaţi pentru a lua măsuri.
Aceste ghiduri au fost elaborate cu aprobarea Ministerului Justiţiei, în colaborare cu Asociaţia Baroului American – CEELI, în cadrul unui proiect finanţat de Agenţia Statelor Unite de Dezvoltare Internaţională (USAID)
