GHID DE ORIENTARE PENTRU CETĂŢENI

CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Versiune pentru descarcare

 

I. Ce reprezintă cererea de chemare în judecată?

Cererea de chemare în judecată este actul iniţial al procesului civil prin care orice persoană interesată poate solicita instanţei de judecată soluţionarea unui litigiu în care este direct implicată.

II. Ce trebuie să cuprindă o cerere de chemare în judecată?

  1. Numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor

Ce se înţelege prin părţi?

În cererea de chemare în judecată părţile se numesc reclamant şi pârât.

Reclamantul este persoana care pretinde că i s-a încălcat sau nesocotit un drept sau care nu-şi poate realiza interesul decât pe calea justiţiei; pârâtul este persoana despre care se afirmă că ar fi încălcat sau nesocotit dreptul.

Reclamantul are obligaţia să indice cu exactitate atât numele, prenumele şi domiciliul său, cât şi numele, prenumele şi domiciliul pârâtului.

În situaţia în care există mai mulţi reclamanţi şi pârâţi, obligaţia va fi îndeplinită pentru fiecare dintre ei.

Dacă reclamantul arată că nu cunoaşte domiciliul pârâtului, el este dator să prezinte instanţei dovezi din care să reiasă că a făcut tot posibilul pentru aflarea domiciliului pârâtului.

In cazul pârâţilor-persoane juridice, identificarea se va face prin denumire sau firmă, naţionalitate, sediu şi organele care le reprezintă legal.

Observaţii:

În situaţia în care cererea este formulată de titularul dreptului prin reprezentant, ori împotriva unei persoane care este reprezentată, trebuie indicate numele, prenumele şi adresa reprezentantului. Cererea va fi semnată de către reprezentant. La cerere se vor anexa procura în original sau în copie legalizată ori dovada din care să rezulte calitatea de reprezentant.

  1. Obiectul cererii şi valoarea lui

Prin obiectul cererii de chemare în judecată se înţelege pretenţia concretă a reclamantului, de exemplu: revendicarea unui bun, desfacerea căsătoriei, anularea unui act juridic, desfiinţarea unui contract, restituirea unei sume de bani etc.

Prin aceeaşi cerere se pot formula mai multe pretenţii aflate în strânsă legătură.

Valoarea obiectului cererii, atunci când este posibilă evaluarea, se apreciază de către reclamant.

  1. Arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea

Reclamantul trebuie să relateze, pe scurt, împrejurările care au condus la naşterea litigiului dintre părţi, aceasta constituind motivarea în fapt a cererii.

Este recomandabil ca motivarea în fapt să fie însoţită de motivarea în drept, respectiv de indicarea textelor de lege pe care se întemeiază cererea; în lipsa acestei motivări, instanţa de judecată va califica juridic cererea formulată.

  1. Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare cerere

Reclamantul trebuie să arate probele pe care doreşte să le solicite pentru dovedirea faptelor invocate.

El va proceda astfel:

în cazul probei cu înscrisuri, va ataşa la cerere atâtea exemplare câţi pârâţi sunt și un exemplar pentru instanţă;

în cazul probei cu martori, va menţiona numele  și domiciliul acestora;

în cazul probei interogatoriului părţii adverse, va solicita înfăţişarea în persoană a acesteia în faţa instanţei.

  1. Semnătura

Cererea de chemare în judecată trebuie semnată de către cel care o introduce, în nume propriu sau în calitate de reprezentant.

III. Modalitatea de redactare şi actele care însoţesc cererea de chemare în judecată

Cererea se redactează în scris (de preferat dactilografiată) în tot atâtea exemplare câţi pârâţi sunt, plus un exemplar pentru instanţă.

Cererea trebuie însoţită în mod obligatoriu de:

  • înscrisurile pe care se întemeiază cererea în acelaşi număr de exemplare ca şi aceasta;
  • chitanţa prin care se face dovada plaţii taxei judiciare de timbru în cuantumul fixat de lege pentru acţiunea formulată;
  • timbrul judiciar de o valoare corespunzătoare naturii pretenţiilor formulate.

IV. Unde se depune cererea de chemare în judecată?

Cererea se depune la instanţa competentă să judece litigiul, potrivit dispoziţiilor de procedură civilă.

Cererea se înmânează judecătorului de serviciu care stabileşte completul care va soluţiona cauza, precum şi primul termen de judecată şi care va dispune, de asemenea, citarea pârâtului şi comunicarea de copii de pe cerere şi înscrisuri; ulterior, cererea de chemare în judecată se va înregistra la serviciul "Registratură".

Aceasta poate fi depusă fie personal, fie prin mandatar sau trimisă prin poştă.

 

Aceste ghiduri au fost elaborate cu aprobarea Ministerului Justiţiei, în colaborare cu Asociaţia Baroului American – CEELI, în cadrul unui proiect finanţat de Agenţia Statelor Unite de Dezvoltare Internaţională (USAID)

Toate drepturile rezervate © 2018 DIICOT